Diagnosticul este in primul rand, unul clinic.
Anamneaza (discutia medicului cu pacientul) este cea care orienteaza medicul spre diagnosticul clinic si prin care poate aprecia ce teste sunt necesare.
Frecvent se utilizeaza testele prick si testele patch, dar exista si alte tipuri de teste: de ex. teste de provocare injectabila sau orala.
Testele cutanate prick se efectueaza pe suprafata pielii cu ajutorul unor extracte alergenice standardizate si cu lantete de unica folosinta. Se pune o picatura din extractul alergenic si se inteapa nesangerand cu o lanteta. Daca testul este pozitiv, atunci va aparea o reactie locala ( eritem, papula, prurit- adica roseata, umflatura, macarime). Testele cutanate prick arata existenta unei reactii alergice imediate, IgE mediate.
Interpretarea se face de catre medicul alergolog cu ajutorul celor 2 repere: controlul pozitiv si controlul negativ. Avantajul major al acestor teste este obtinerea imediata a rezultatului (aprox. 20 de minute).
Testele nu se efectueaza sau nu se pot corect interpreta atunci cand exista eruptii extinse sau dermografism accentuat ( cand reactivitatea pielii este mare, toate testele pot parea pozitive- deci sunt fals pozitive).
Testele interfera cu anumite medicamente cum sunt antihistaminicele, medicamente psihotrope, etc., de aceea testarea se efectueaza numai in urma unei consultatii la care s-a constatat necesitatea si utilitatea unei testari.
Testarea prick se foloseste in special pentru alergenii respiratori, dar si pentru alimente, unde se pot folosi extracte alergenice ori alimentul ca atare.
Prin testarea patch se evidentiaza substantele care dau alergie de contact: metale, medicamente, cosmetice, parfumuri, conservanti, coloranti, diverse substante din plante, dezinfectante, substante folosite in stomatologie.
Testarea cutanata prick, testarea intradermica si testele de provocare subcutana si intramusculara ori intravenoasa se utilizeaza pentru testare la medicamente.
!Atentie! Nu orice medicament se poate testa cutanat, unele medicamente provocand reactii iritative in concentratiile utilizate pentru administrare si testele vor fi interpretate ca fiind pozitive, acestea fiind de fapt fals pozitive!
Testarea nestandardizata nu poate fi interpretata, deci nu este de recomandat a fi efectuata!
Teste in vitro se efectueaza din sangele pacientului, cautandu-se anticorpii specifici de tip IgE ori se cuantifica cantitatea de substante descarcate din anumite celule sanguine la contactul cu alergenul.
Descoperirea alergenului este foarte importanta, intrucat cunoscandu-l, il putem evita si astfel reducem simptomele si chiar putem vindeca alergia (mai ales daca este vorba de alergeni respiratori).
Testarea functiei pulmonare se realizeaza cu ajutorul spirometriei. Aceasta se efectueaza bazal cat si dupa administrarea inhalatorie de bronhodilatator si se utilizeaza in special pentru evidentierea obstructiei reversibile din cadrul astmului.
Spirometria este o metoda neinvaziva si precisa de masurare a volumelor si debitelor pulmonare- masoara cum si cat respiri. Se clampeaza nasul, se respira doar pe gura printr-o piesa bucala (tinand buzele strans lipite in jurul piesei)– se efectueaza mai multe respiratii – inspir- expir normale, apoi fortate. Se compara datele obtinute cu standardele pentru varsta, greutate, inaltime si sex. Daca este necesar se repeta spirometria dupa administrarea de bronhodilatator. Persoanele astmatice vor avea un raspuns mai mare la bronhodilatator.
Copiii sub 5 ani colaboreaza mai greu si de obicei nu li se efectueaza spirometrie. Nu se efectueaza spirometrie pacientilor care au suferit recent infarct miocardic sau accident vascular cerebral, ori care are tulburari severe de ritm cardiac.
Tu știi la ce ești alergic și ce tratament să iei?
Pentru o diagnosticare și un tratament corect!