Reactiile medicamentoase cuprind o gama larga de reactii care se produc in decursul administrarii medicamentelor.
In limbajul uzual toate sunt reactii adverse, dar ele sunt de fapt de mai multe tipuri.
Pacientii atopici au risc mai mare decat populatia generala de a dezvolta  reactiile de hipersensibilitate la anumite medicamente.

O rata metabolica redusa (acetilatori lenti) creste riscul de a dezvolta reactii la medicamente.

Antecedentele personale legate de medicamente- existenta unei reactii anterioare creste riscul de a dezvolta reactii la medicamente potential cross-reactive.
De ex.: Sulfonamidele reactioneaza incrucisat intre ele; penicilinele reactioneaza incrucisat cu cefalosporinele de generatia I si II- de ex. Cefaclor.

Anumite boli cum sunt astmul sau infectia HIV predisun la dezvoltarea de reactii medicamentoase.
Tratamentul concomitent cu betablocante (medicatie cardiaca) poate predispune la aparitia de reactii medicamentoase.

Manifestari generalizate: anafilaxia reprezinta o reactie severa cu afectarea concomitenta a mai multe sisteme- de obicei a pielii( eritem, prurit generalizat sau doar palme si talpi, angioedem) asociat cu afectarea functiei respiratorii (wheezing, stridor, dispnee, tuse), cardiace ( tulburari de ritm, infarct, hipotensiune) ori (digestive – crampe, diaree; dureri de cap).

Unele din aceste reactii sunt predictibile (ne putem astepta sa se intample), altele nu sunt. Reactiile medicamentoase predictibile reprezinta aproximativ 80% din totalul reactiilor. Sunt legate de doza si de actiunea farmacologica cunoscuta a medicamentului.

1. Reactii de toxicitate - se produc in cazul supradozarii medicamentoase.
2. Reactii "colaterale" („side effects")- sunt reactii care medicamentul le da, dar nu reprezinta actiune lui principala, nu sunt actiunea farmacologica primara. Aceste reactii pot fi imediate sau intarziate.
   Exemplu: sedarea pentru antihistaminicele de prima generatie
3. Efecte secundare- pot fi legate de medicament si reprezinta consecinta actiunii primare farmacologice - de ex. Enterocolite cu bacterii rezistente in urma administrarii de antibiotice
   Pot fi legate de boala: ex: reactia Jarisch- Herxheimer- adica aparitia de febra si chiar leziuni cutanate la administrarea de anumite antibiotice in anumite infectii bacteriene sau virale ori infestatii (parazitare).
4. Interactiuni medicamentoase:  cand sunt administrate concomitent medicamente care se metabolizeaza in acelasi loc, poate sa creasca efectul unuia sau sa i-l anuleze ori sa dea reactii neasteptate.
   Exemplu: antifungice( ex: Ketoconazol) sau macrolide (ex: Eritromicina) administrate cu Terfenadina sau Astemizol pot da reactii cardiace severe ( tulburari de ritm ca torsada vanturilor); antifungicele administrate cu anticoagulante cresc efectul anticoagulantului.

Reactiile nepredictibile nu tin de doza medicamentului sau de actiunea farmacologica primara (motivul pentru care se prescrie medicamentul):

1. Intoleranta: tine doar de pacient; unele persoane dezvolta reactii care nu tin de medicament
   Exemplu: tinitus (zgomote in urechi) la administrarea de Aspirina
2. Reactii idiosincrazice – sunt reactii anormale din punct de vedere calitativ si sunt diferite de actiunea farmacologica
   Exemplu: reactii hemolitice cu anemie la persoanele cu deficit de enzima(G-6-PDH) la administrarea de medicamente oxidante. Seamana cu reactiile de hipersensibilitate.
3. Reactiile de hipersensibilitate (alergie) nu sunt legate de doza si nici de actiunea primara a medicamentului. Se produc prin reactia sistemului imun la acele medicamente. (Se pot produce prin anticorpi(imunoglobuline) sau limfocite sensibilizate( celule de aparare) sau prin ambele mecanisme).
4. Reactii pseudoalergice, au aceleasi manifestari ca si cele alergice, dar pot fi prevenite cu premedicatie: corticosteroizi si antihistaminice. Acestea se produc prin degranulare mastocitara directa.

Medicamentul trebuie sa aiba o greutate moleculara minima (4000 Da) pentru ca sa se produca o reactie alergica.

Majoritatea medicamentelor pot sa produca reactii alergica- de ex. Insulina. Insa exista si exceptii: de ex. Gentamicina,  are greutate moleculara mica, dar lungimea moleculei ii permite producerea de alergii; lucru valabil si in cazul miorelaxantelor (ex: saruri de amoniu).

Dintre antibiotice, betalactaminele au ponderea cea mai mare in producerea de alergii, mai ales.

Sulfonamidele produc de asemenea, foarte frecvent reactii alergice: mai ales sulfonamidele antimicrobiene (Trimetoprim- Sulfametoxazol), dar si anticonvulsivantele, sulfoniluree (antidiabetice) si diuretice tiazidice (antihipertensive).